By Machu Picchu este unul dintre cele mai faimoase și misteriose situri arheologice din lume, o emblemă a civilizației incașe și un simbol al istoriei Perului. Așezat în vârful munților Anzi, la aproape 2.400 de metri altitudine, acest oraș antic a fost descoperit pentru lume în 1911 de exploratorul Hiram Bingham. De atunci, Machu Picchu a captat imaginația turiștilor și a cercetătorilor din întreaga lume, fiind adesea descris ca un „oraș pierdut”. Totuși, este Machu Picchu cu adevărat un oraș pierdut sau mai degrabă un loc bine păstrat, care a reușit să supraviețuiască timpului?
Un oraș „pierdut” pentru lume
Deși Machu Picchu nu a fost cunoscut lumii occidentale până la începutul secolului XX, acest lucru nu înseamnă că a fost un oraș pierdut din toate punctele de vedere. Localnicii din regiunea Cusco știau de existența acestui loc de mult timp. Totuși, absența unui interes arheologic în perioada colonială și izolarea geografică a locului au făcut ca Machu Picchu să rămână ascuns de ochii lumii pentru sute de ani.
Machu Picchu este un exemplu fascinant de oraș incaș care a supraviețuit invaziei spaniole, deoarece acest sit a fost abandonat înainte ca forțele coloniale să ajungă în zonă. Se crede că orașul a fost părăsit în jurul anului 1572, ceea ce înseamnă că nu a fost niciodată „descoperit” de europeni. Așadar, pentru occidentali, Machu Picchu a fost cu adevărat un „oraș pierdut”, până când a fost redescoperit de Hiram Bingham la începutul secolului XX.
Un oraș bine păstrat
Contrar ideii populare că Machu Picchu ar fi un loc complet pierdut, cercetările arheologice sugerează că acest oraș a fost păstrat într-o stare remarcabilă. Deși învățăturile incașe nu erau documentate în scris, cultura acestora a reușit să creeze un sistem sofisticat de construcție și de adaptare la mediul înconjurător. Fiecare piatră de la Machu Picchu este așezată cu o precizie uimitoare, iar structurile din piatră au rezistat cutremurelor și condițiilor meteorologice extreme din zona Anzilor.
În plus, localizarea Machu Picchu în vârful muntelui Huayna Picchu a avut un rol important în protejarea orașului de invadatori sau de pericolele naturale. În timp ce unele zone au suferit erodări sau distrugeri minore de-a lungul decadelor, situl este în general foarte bine conservat. Așadar, nu este vorba doar de un „oraș pierdut”, ci și de unul care a fost bine păstrat datorită condițiilor naturale și construcției ingenioase.
Cum a fost folosit Machu Picchu?
Arheologii cred că Machu Picchu a avut un rol religios și administrativ important pentru incași. Se presupune că acest oraș a fost o reședință regală sau un loc sacru dedicat zeului Soare, Inti. Aici, incașii desfășurau ceremonii religioase, iar locația sa izolată oferea un refugiu departe de ochii străini. În plus, structurile de piatră, precum Templul Soarelui și Camera Mortuară, sugerează că Machu Picchu era un loc de cult dedicat divinității și unei elite religioase sau politice.
De asemenea, machu picchu era un centru important de producție agricolă, având terase agricole care permiteau cultivarea produselor necesare pentru supraviețuirea locuitorilor săi. Aceste terase sunt un exemplu al ingeniozității incaselor în a utiliza fiecare bucată de teren disponibilă pentru scopuri utile.
Concluzie
Machu Picchu este mai degrabă un oraș „bine păstrat” decât unul „pierdut”. Deși a fost „descoperit” de lumea occidentală doar în secolul XX, acest loc a fost protejat în mod natural de factori geografici și culturali. Astăzi, Machu Picchu continuă să fie o comoară arheologică și un simbol al civilizației incașe, iar descoperirile continuă să dezvăluie noi aspecte ale acestui loc unic. Fie că îl considerăm un oraș pierdut sau un loc de cult bine păstrat, Machu Picchu rămâne una dintre cele mai mari realizări ale civilizației umane și o destinație esențială pentru oricine dorește să înțeleagă mai bine istoria fascinantă a regatului Inca.
